Lună: februarie 2019

În satul Mereni se construieşte un complex muzeal al victimelor represiunilor politice

În satul Mereni se construieşte un complex muzeal al victimelor represiunilor politice

Un complex muzeal al victimelor represiunilor politice se construieşte în satul Mereni, raionul Anenii Noi. Complexul este gestionat de către SRL „Delia Star”, în cadrul unui parteneriat public-privat încheiat cu primăria localităţii. Proiectul a fost iniţiat de către Alexandru Postică, nepotul unor victime ale deportărilor. La 23 decembrie, au fost dezvelite primele 3 sculpturi din acest complex, transmite IPN.


Cele trei sculpturi reprezintă „familia”, „rugăciunea” şi „despărţirea”. Complexul muzeal cuprinde o suprafaţă de peste 3 hectare,  împărţită în mai multe zone. Pe acest teritoriu urmează să fie ridicate mai multe construcţii auxiliare, inclusiv o casă tipică ţărănească, a cărei construcţie deja a început. Vor fi expuse şi mijloace de transport cu care au fost transportate victimele represiunilor politice, vor fi prezentate bordeie şi alte mostre ale edificiilor în care au fost ţinuţi foştii deportaţi în Siberia şi în alte localităţi îndepărtate.

Potrivit Irinei Postica, administratorul SRL „Delia Star”, complexul urmează să ofere o imagine clară a ceea ce s-a întâmplat cu cei deportaţi, de unde a pornit calvarul şi cu ce s-a încheiat. Acesta urmează să fie un loc de pelerinaj atât pentru cei supuşi represiunilor politice, cât şi pentru vizitatorii străini. Potrivit conceptului, complexul muzeal va avea arhivă privată, săli de conferinţe, muzeu în aer liber, precum şi alte construcţii auxiliare. În anul 2014 urmează să fie inaugurată casa muzeu „Sava Postica”, în memoria unuia dintre represaţi, iar ulterior vor fi amenajate alte zone ale muzeului.

Natalia Procopii-Scobioala, directorul Casei de cultură din satul Mereni şi coordonatorul proiectului, a spus că această localitate a avut de suferit cel mai mult, deoarece satul era unul de răzeşi. Victime ale deportărilor au fost peste 600 de oameni.

Persoane care au trăit în gulaguri, şi chiar cei care s-au născut acolo, au revenit la baştina părinţilor, în satul Mereni. Aceştia au povestit cum era viaţa în Siberia, iar mărturiile lor vor sta la baza exponatelor complexului muzeal. Administraţia publică locală speră că acest complex, aflându-se la doar câţiva kilometri de aeroport, va atrage turişti din străinătate, dar şi locuitori din toată ţara.

Potrivit Valentinei Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, în anii 1941-1949 din Moldova au fost deportaţi peste 94 de mii de cetăţeni. În viaţă mai sunt 8500 de victime ale represiunilor politice. Valentina Sturza apreciază ca binevenită această iniţiativă pentru că nu lasă istoria dureroasă a ţării să fie uitată.

Iniţiativa este susţinută financiar de către Fundaţia „Soros Moldova” şi Fundaţia Culturală Europeană, care au oferit un grant de 6 mii euro. Administraţia publică-locală a oferit 4 mii de euro. Complexul muzeal se află chiar în centrul satului Mereni.

Regulile de întreţinere a animalelor domestice…


Expus spre consultare public
a!!!

Opinii și propuneri la adresa: [email protected]

R E G U L I L E

de întreţinere a animalelor domestice  pe lângă gospodăriile private în teritoriul satului Mereni.

I. Dispoziţii generale

1. Prezentele reguli sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 14, alin(2), lit.(s1) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, şi au ca scop stabilirea unor norme privind modul de întreţinere a animalelor domestice, drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice locale, a conducătorilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, precum şi a persoanelor particulare şi au ca scop prevenirea  unui mod incorect și abuziv de întreținere a animalelor domestice pe lângă gospodăriile private,  precum și impactul respectiv asupra comunității, care atentează la ordinea sanitară în localitate, și a modului sănătos de trai în ansamblu.

 1.2. Regulile aprobate sunt obligatorii pentru toţi locuitorii satului Mereni, precum şi pentru agenţii economici din teritoriu indiferent de forma lor organizatorico-juridică.

II. Reguli de întreținere animalelor domestice pe lângă gospodăriile private.

2.1 Fiecare  locuitor al satului Mereni, are dreptul să întrețină pe lângă gospodăriile private animale domestice,  pentru necesitățile personale, în modul  corespunzător, astfel ca  aceasta să nu producă  impact negativ asupra vecinilor și a comunității în ansamblu.

2.2 Pentru întreținerea animalelor domestice proprietarul este obligat  să întreprindă acțiuni de înregistrare și vaccinare  a animalelor, în modul stabilit de legislația în vigoare a  Republicii Moldova.

2.3  Întreținerea animalelor domestice pe lângă gospodăriile private,  nu poate fi efectuată cu depășirea numerelor de capete  stabilite de   prezentul regulament.

2.4  Pe lîngă gospodăriile private în intravilanul satul Mereni, pot fi întreținute animale domestice  ce nu depășesc numărul de:

– Cabaline ( cai ) – 2 capete

– Bovine ( vite mari cornute)- 4 capete

– Porcine (porci ) – 2 capete

– Ovine și caprine( oi ) – 10 capete

– Păsări – 200 capete

– Cîini – 2 capete

2.5 Deținerea animalelor domestice și a păsărilor de curte peste numărul prevăzut în punctual 2.4, este permisă și poate  fi  realizată prin constituirea microfermelor în extravilanul localității cu respectarea legislației în vigoare.

2.5 Dejecțiile animaliere pot fi depozitate provizoriu în curțile private în modul în care să nu provoace miros neplăcut, fum, pulberi, și alte consecințe negative în volum de pînă la 5 m3.

2.6  Este interzis ca dejecțiile animaliere și apele riziduale  să fie  dirijate spre șanțuri, canale deschise, pârae și ape stătătoare.

III. Deținătorii de animale  în gospodăriile private în intravilanul satul Mereni sunt obligați

3.1 să  nu introducă în efectivele constituite(turme, cirezi), timp de cel puțin 15 zile, animale achiziționate  din alte localități. Aceste animale vor fi ținute în perioada de 15 zile, numai în gospodăriile proprii;

3.2 să întrețină animalele și adăposturile  acestora, conform regulilor sanitar-veterinare și prezentului regulament

3.3 să permită personalului sanitar-veterinar autorizat, verificarea stării de sănătate a animalelor din gospodărie și să-l sprijine în efectuarea operațiunilor sanitar –veterinare.

3.4 să respecte și să aplice întocmai, măsurile  stabilite de organele sanitar-veterinare de stat, pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.

3.5 proprietarul de animale și/sau păsări  de curte este obligat să efectuieze acțiuni de  dezinsecție și deratizare, ori de cite ori este necesar dar nu mai rar de 6 luni.

 3.6 se interzice creșterea în blocuri de locuințe a animalelor domestice cu excepția animalelor de companie(cîini, pisici),

3.7 se interzice în extravilan circulația nesupravegheată a cîinilor, iar cei de pază a turmelor de animale și ciobănești vor purta  jujeu sau curea cu minim 5 inele  în lanț.

IV. Răspunderea pentru  nerespectarea prezentului regulament

1.4Pentru nerespectarea  prevederilor prezentului regulament deținătorii de animale  în gospodăriile private în intravilanul satul Mereni pot fi trași la răspundere reieșind din prevederile legislației contravenționale a Republicii Moldova și anume:

Articolul 158, CCRM.  Încălcarea regulilor de întreţinere  a cîinilor, pisicilor şi altor animale

    (1) Încălcarea interdicţiilor sau a regulilor de întreţinere a cîinilor, pisicilor şi altor animale, aprobate prin decizie a autorităţii administraţiei publice locale,

    -se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

    (2) Plimbarea cîinilor sau altor animale în locuri publice contrar regulilor aprobate prin decizie a autorităţii administraţiei publice locale

   – se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

2.4  Fiecare locuitor al satului Mereni, este obligat să denunțe abaterile admise de la prezentul regulament, prin aducerea la cunoștință a organelor executive ale administrației publice locale și/sau a sectorului de poliție Mereni.

Autor proiect Regulament:  Primar de Mereni  Eugeniu Salcuțan ; Consilier Igor Talmazan.

A doua editie a festivalului „Flori de Măr în Toamnă”

Duminică, 24 Iunie, a avut loc Adunarea Satului, la care sau discutat o serie de probleme de importanță locală. Prezent la eveniment, cunoscutul jurnalist, activist Oleg Brega a realizat căteva reportaje.

 A doua ediţie a festivalului folcloric “Flori de măr în toamnă” a adus multă bucurie, zîmbete şi voie bună pe meleagurile merenenilor, dar cea mai mare bucurie este că această zi frumoasă de toamnă a adunat şi mulţi oaspeţi dragi pe  “gura de rai…” cu numele MERENI, care de la mic la mare au adus în scenă nemuritoarele perle folclorice, legende, basme, date istorice, spre mîndria înaintaşilor neamului.

 Astfel, chiar de dimineată în faţa Casei de Cultura  au înflorit merii, pe tarabe au înflorit lucrările meşterilor  populari pornind  un tîrg de artizanat de zile mari (printre meşterii iscusiţi s-au întîlnit personalităţi ca: Natalia Cangea-membru al Uniunii meşterilor populari din R.Moldova, specializata în confecţionarea de suvenire şi păpuşi din pănuşe, familia Vitalie si Victoria Parlui-membri ai Uniunii meşterilor populari, specializaţi în ceramică artistică, la fel Grigore Posternac-membru al Uniunii meşterilor populari, dibace în prelucrarea lemnului, cu mîndrie s-a prezentat Semion Malai-meşter popular care dă viaţă obiectelor din fibre vegetale (lozie) baştinaş chiar din Mereni) pe feţele sătenilor au înflorit zîmbetele iar la sărbătoare au pornit a sosi oaspeţii…

 Anul acesta la Festivalul Folcloric “Flori de măr în toamnă”au participat colective folclorice, orchestre de muzică populară, ansambluri de dansuri populare din centrul Moldovei  care au adus în scenă tradiţii, legende, date istorice de la baştina lor, printre aceştea s-au întilnit: formaţia folclorică “Grădina Dorului” de la Casa raională de cultură Anenii-Noi; formaţia folclorică “Busuioc” s. Floreni; formaţia folclorică “Oleandra” s. Ţipala; formaţia folclorică “Viişoara” s. Mileştii-Mici, studioul muzical-artistic “Izvoraş” s. Chirca; formaţia folclorică “Nistrenii” s. Doroţcaia; formaţia folclorică “Haiducii”s. Costeşti; formaţiile folclorice “Legenda” şi “Vatra Satului “ s. Mereni; ansamblul de dansuri populare “Lăstăraşii” s.Dubăsarii-Vechi…toţi şi-au unit inimile şi au facut din această zi una de neuitat pentru mereneni şi pentru ţara întreagă. Mai întîi de toate s-au luat de mîini cu toţii şi au pornit cu chiote şi voie bună la o paradă a căruţelor şi a portului popular prin sat să admire de la mic la mare  frumuseţea iilor şi catrinţelor, să uimească cu penele de la pălărie şi să împărtăşească mesajul unic ce îl duce fiecare om iubitor de frumos “Pastrati tezaurul folcloric,perlele veşnic vii ale neamului nostru, păstraţi şi  portul popular şi căntecul şi inima bună…”

Ajunşi în centrul localităţii toată lumea a fost invitată la hora mare pentru bucuria şi curiozitatea celor din jur care nu-şi puteau intoarce privirea de la sutele de oaspeţi frumos îmbrăcaţi în costume populare.

În scenă s-au prezentat cum nu se poate mai bine toţi, doar au fost apreciati şi evaluaţi de specialişti în domeniu, oaspeţi de onoare ai festivităţii, reprezentanţi ai Consiliului Raional Anenii-Noi, Direcţiei Cultură, ai Administraţiei publice locale, care s-au bucurat şi au aplaudat pe durata intregului spectacol.

Mare le-a fost bucuria participanţilor cînd au devenit laureaţi ai festivalui folcloric “Flori de măr în toamna”  şi fiindcă sunt cu toţii învingători au primit fiecare cîte o diplomă de participare, au primit trofeul acestui festival-simbolul fiind un “măr ruginiu” şi care le-a fost înmînat de primarul de Mereni Eugeniu Salcuţan, cit şi cîte un colac rumen şi frumos oferit cu drag de brutăria “Doreanis&Co”din localitate.

Organizatorii acestui festival cit si APL sunt deja cu gîndul la organizarea celei de-a treia ediţii ,care tinde să fie una de excelenţă, iar participanţii ar fi bine să se gîndeasca cu ce va uimi publicul merenean peste doi ani, căci aşteptăm oameni cu inima şi sufletul mare la Mereni, unde merii înfloresc spre bucuria şi mîndria localnicilor deja de doua ori pe an: primăvara şi în a patra duminică din luna septembrie…

LA MAI MULT ŞI LA MAI MARE FESTIVAL!!!

In aceeaşi ordine de idei Primăria s.Mereni cît si Casa de Cultura aduce mulţumiri tuturor oamenilor cu suflet mare care s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea acestui eveniment: colectivului Muzeului de Istorie şi Etnografie Mereni, administraţiei Liceului Teoretic “Emil Nicula”, administraţiei Şcolii Primare Mereni, agenţilor economici din localitate pentru sprijinul acordat:

  • D-lui Buga Ştefan, administrator “Doreanis&Co”
  • D-nei Begliţa Ludmila, administrator Casa Nunţii Moldova;
  • D-lui Balteanu Ştefan, administrator “Grand Decor”;
  • D-lui Ursu Gheorghe, adiministrator “Camfor”;
  • D-nei Baciu Lilia, administrator “MercomezLux”;
  • D-lui Istrati Victor, administrator “Salamer-Com”;
  • D-lui Bujac Leonid, administrator “AUTOCAM-SERVICE”;
  • D-lui Buga Anatolie, administrator “Inelul de aur”;
  • D-nei Salcuţan Lilia, administrator salon de frumuseţe;
  • D-lui Cîrlig Sergiu, administrator “ATTA”;
  • D-lui Costin Vladimir, administrator “Lunapi”;
  • D-lui Gnilenco Ion, administrator “Natural Dolce”;
  • D-lui Ursu Pavel, administrator “PEON-FARM”;
  • D-lui Barbaroşie Gheorghe, administrator “Plai Mereni”;
  • D-lui Creţu Gheorghe, administrator I.I “Creţu Gheorghe”.
  • D-lui Bojescu Victor, administrator I.I “Toma Ion”.

Comentariile sau sugestiile pe pagina de facebook sau pe forumul mereni.md

”Copiii sunt bogăția satului Mereni”

Anume sub acest slogan, sîmbătă, 2 iunie la casa de cultură Mereni s-a desfăşurat sărbătoarea dedicată Zilei Internaţionale a copiilor. Muzică, dansuri, steguleţe personalizate, baloane, cadouri şi multe zîmbete sunt  principalele caracteristici ale acestei sărbători. În premieră pentru toţi copiii a fost prezentat un spectacol de către copiii din cercul dramatic „Amadeus” şi a fost o surpriză apariţia lui „Pinochio” pe scenă, astfel a fost o bucurie pentru toţi să admire un ”teatru de copii pentru copii”.

Tot în această zi a adus în scenă lumea copiilor  Şcoala de Arte Mereni, care a prezentat micile talente ce cresc şi se dezvoltă în cadrul acestei instituţii spre bucuria părinţilor dar şi a satului în întregime. Coreografii Igor Ţurcanu, Victoria Lungu, Ion Baciu au ghidat apariţia în scenă a peste 100 copii care au dansat pe ritmuri diverse începănd de la vals, latino, samba, jaiff şi pînă la hora şi sîrba noastra săltăreaţă.

După spectacolul muzical toată lumea a fost invitată în faţa Casei de Cultură la o discotecă pentru copii, cu concursuri, victorine şi distracţie la maxim – toate acestea pregătite voluntar, dar cu mult drag, de tinerii din grupul „FREAKY TOYS” un grup de tineri liceeni, studenţi care vin în sprijinul APL  la promovarea acţiunilor de voluntariat şi sprijin în dezvoltarea comunităţii locale.

Graţie APL, Casei de Cultură, implicării agenţilor economici în organizarea acestei sărbători, toţi copii s-au bucurat de cea mai frumoasă şi luminoasă zi, ”o zi în împărăţia copilăriei”.

Festivalul național de Folclor „La Nistru la Mărgioara”

Duminică, 3 Iunie 2012, formațiile folclorice “Legenda” și “Vatra Satului” din localitate au participat cu  la Festivalul-Concurs național de folclor “La Nistru La Mărgioara” organizat de Secția Cultură Anenii-Noi pe malul bătrânului Nistru în satul Șerpeni. Acest festival adună bienal  toate formațiile folclorice din raionul Anenii-Noi, cât și oaspeți din întreaga țară pentru a-și etala talentele și maiestria interpretativă pe malul Nistrului, aducându-i omagiu și închinîndu-i cântece și laude acestui simbol al neamului nostru, iar anul acesta festivalul dat a fost parte integrantă al festivalului internațional “Cânta Inima” desfășurat sub patronatul Președintelui Parlamentului R. Moldova

Satul Mereni este printre puținele localități unde mai putem găsi ca promotori ai mielosului popular și tineri si vârstnici, astfel formația folclorică “Vatra Satului” a adus pe meleagurile nistrene o filă din obiceiurile noastre strămoșești – botezul pruncului, lumînări aprinse, stible de busuioc, cumetre mari și chiote la inchinatul pruncului:  “De la noi fin,de la Domnul crestin!”, toate acestea urmate de un program de cântece specifice tradiției de naștere și botez, spre bucuria și zâmbetul tuturor spectatorilor.

Tinerii din formația folclorică “Legenda” au adus publicului spectator un program artistic de  cântec dans și voie bună, căci pașii săltăreți de sârbă (aduși în scenă de coreograful Igor Țurcanu, Vadim Ciobanu și elevii acestora Ion Țiganu, Sandu Țurcanu și Ion Istrati)  au fost cu dibăcie împletiți cu cântece de dragoste, de ciobănie, iar pentru a aduce atmosfera de sărbătoare în inimile oaspeților  de toate vârstele tinerii dansatori au invitat fetele și la o “Polipancă” din bătrini. Momentul culminant nu putea fi altul decât apariția “ciobănașilor” pe vale, cu sumane și cojoace și cu fluierul la brâu, căci:

Bună-i brânza, bun e cașul / Frumușel e ciobănașul

Are în grijă oile, să nu-l bată ploile / Are-n grijă mândrele, să le pupe buzele!

Ținem să menționăm că ambele formații din satul nostru au primit laude, aplauze și aprecieri din partea juriului (reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, ai Secției Cultură Anenii-Noi), fiind decernați cu trofeul de “Laureat” al Festivalului – Concurs Național de folclor “La Nistru, la Mărgioara”.

Lipsă de locuri în Educația Preșcolară

Mereni-ul se confruntă cu o lipsă acută de locuri în unica grădiniță ce activează în sat.  La moment, ea este frecventată doar de 137 de copii cu vârstele de la 2 la 7 ani, ceea ce este insuficient, un sondaj recent a relevat că numarul copiilor în afara educației preșcolare depășește cifra de 150.

Primăria își propune extinderea numărului de locuri, prin re-profilarea actualei ”Școli de Arte” întro nouă grădiniță.

Un reportaj video la acest subiect a fost realizat de către reporterii Prime:

Peste 150 de copii din satul Mereni, raionul Anenii-Noi, se află în afara educaţiei preşcolare, chiar dacă mulţi din ei trebuie să meargă în clasa întâi. Micuţii nu au nici cele mai elementare cunoştinţe, deoarece nu au un loc la singura grădiniţă din sat. 

Indignaţi, părinţii spun că micuţii lor sunt de pe acum defavorizaţi în comparaţie cu alţi semeni – riscă să rămână în urmă la învăţătură.

Capacitatea grădiniţei din localitate este de doar 120 de locuri, însă vin peste 140 de micuţi. Potrivit administraţiei publice locale, o soluţie ar fi readaptarea şcolii de arte din localitate într-o grădiniţă, doar că pentru acest lucru se cer 2 milioane de lei. 

În acelaşi timp, mai mulţi părinţi îl acuză pe directorul grădiniţei de corupţie. 

Directorul grădiniţei nu a fost de găsit pentru a comenta acuzaţiile. În lipsa acesteia, specialistul în metodică a declarat că nu cunoaşte asemenea de cazuri.

Dascălii din clasele primare susţin că atunci când merg în clasa întâi, aceşti copii nu reuşesc să asimileze materia şcolară. În alte 230 de sate din ţară nu funcţionează nicio instituţie preşcolară.

Proiectul Complexului Muzeistic „Parcul Memoriei”

Totodată această a constituit o reacţie a faptului că pe parcursul a 20 de ani de la recunoaşterea oficială a atrocităţilor din perioada sovietică nu a fost format şi dezvoltat un asemnea muzeu.

Prin amenajarea parcului din localitatea Mereni, r-nul Anenii Noi, se înțelege organizarea unui Muzeu în aer liber al victimelor regimului comunist și al rezistenței, care va include în sine: amenajarea spațiilor verzi și a unor locuri de agrement, construcția unei case specifice perioadei interbelice și a unor elemente specifice GULAG-lui (în mărimi naturale).

Proiectul este unul de dezvoltare a insfrastructurii şi turismului, fiind totodată şi un obiectiv istoric.

Actorii interni și externi interesați în realizarea proiectului:1. Asociația Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova. Alte Asociaţii specializate.2. Administrația Publică Locală din satul Mereni Premisele de realizare a proiectului:

Lipsa în Republica Moldova a unui monument istoric complex de comemorare a victimelor  deportărilor și de prezentare a adevărurilor despre perioada menționată (1940 – 1953)

Potențiali parteneri1.Fundații de cercetare şi protecţie a patrimoniului istoric şi cultural.2.Ministerul Mediului, Ministerul Culturii3.Instituţii Universitare.4.Alte muzee de aceiași natură de peste hotare (ex. Romania, Complexul Muzeistic ASTRA)

Factori de risc1. Lipsa interesului din partea investitorilor2. Birocrația restrictivă. 

Principalii beneficiari ai proiectului1.Turiștii din țară2.Turiștii de peste hotare3. Locuitorii satului Mereni4. Cercetătorii5. Tinerii 

Principalele beneficii ai proiectului1. Creşterea numărului turiştilor în zonă,2. Sporirea capacităţilor de prestare a serviciilor de odihnă în cadrul turismului rural3. Creşterea locurilor de muncă4. Creşterea nivelului de trai5. Dezvoltarea economică a localităţii6. Creşterea volumului defalcărilor către bugetul de stat, bugetele raional şi local 

În aproximări generale, proiectul dat se estimează la suma de 3150000 lei—Costul privind amenajarea terenului (3,1ha)  – 2100000 lei—Costul construcţiilor  – 800000 lei Necesitatea investiţiei într-o astfel de locaţie este determinată de: 1. Specificul amplasării locației;2. Lipsa unor complexe de asemenea natură cu privire la comemorarea victimelor represiunilor politice;3. Dezvoltarea turismului în Republica Moldova cât și în localitatea Mereni și dezvoltarea potențialului istoric, dezvoltarea infrastructurii sătești;4. Amplasarea locaţiei într-o zonă ușor accesibilă 

Rentabilitatea și eficiența proiectului după realizare:

În cazul realizării acestui proiect rentabilitatea urmează a fi una maximă, aceasta se va edifica prin dezvoltarea infrastructurii locale, crearea unui centru cultural istoric unic în felul său, promovarea turismului rural, crearea de noi locuri de muncă, etc.

Transfer de experienţă: Primarul german Volkmar Kunze, în vizită în satul Mereni

Primarul oraşului german Zeitz Volkmar Kunze, invitatul special al seminarului „Descentralizarea în administraţia publică locală”, organizat de Asociaţia Primarilor şi Consilierilor Liberali (APCL), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann, a efectuat astăzi o vizită de documentare în satul Mereni, raionul Anenii Noi. 
Oaspetele german, însoţit de primarul liberal al localităţii, Eugen Salcuţan, de viceprimar şi localnici au vizitat primăria, muzeul şi biserica din localitate, care l-a impresionat prin arhitectura deosebită. Totodată, primarul german Volkmar Kunze a remarcat faptul că structurile administraţiei publice locale din Republica Moldova se deosebesc de cele ale unei primării din Germania din mai multe puncte de vedere. Cei doi primari au reuşit să facă un schimb de opinii şi transfer de experienţă privind proiectele sociale implementate, inclusiv acţiunile care urmează a fi realizate pentru creşterea nivelului de trai a cetăţenilor. 

În scurtele pauze pe care le avea în cadrul seminarului organizat pentru primarii liberali, primarul german Volkmar Kunze ne-a vorbit despre impresiile sale referitoare la vizita în Republica Moldova.

– Domnule Volkmar Kunze, sunteți pentru prima dată în Republica Moldova. Ce părere aveți despre țara noastră?

La tot ce am văzut, de fapt ce am reuşit să văd, m-am uitat cu ochi de primar. Personal pun  accent pe respectarea structurii urbane, indiferent de schimbarea produsă, aceasta nu ar trebui să afecteze întreaga structură. Mi-a plăcut ce am văzut la Mereni. Am rămas plăcut impresionat de muzeul din localitate şi de mândria cu care doamna directoare povestea despre acest muzeu. Totodată, am fost uimit să aflu că nu se percepe o taxă de intrare în muzeu, localnicii vin gratis când doresc şi din acest considerent am făcut o donaţie în fondul acestui muzeu. Biserica este foarte frumoasă, se simte şi se vede că acolo este sufletul oamenilor. Vreau să vizitez şi Catedrala din Chişinău. Ştiu că aveţi foarte multe locuri frumoase în Republica Moldova şi sper să reuşesc să vizitez cât mai multe.

– Referitor la experienţa germană în administraţia publică locală, un primar are dreptul la vot în consiliul local?

Desigur. Suplimentar, primarii germani mai au şi un drept de veto, un drept excepţional pentru cazurile în care primarul are îndoieli că decizia consiliului este una corectă sau că aceasta ar putea cauza falimentul unei structuri. În aceste cazuri, primarul poate bloca respectiva decizie, iar consiliul urmează să o revizuiască de câte ori e nevoie, până se ajunge la un consens. Totodată, primarii germani au şi atribuţii exclusive, iar consiliul nu are niciun drept de implicare, deoarece acestea sunt sarcini exclusiv ale primarului.

– Prin ce se deosebeşte o primărie din Germania de o primărie din Republica Moldova?

În primul rând, ceea ce m-a uimit cel mai mult este durata mandatului primarului. În Republica Moldova este de 4 ani şi nu cred că e prea bine, deoarece primarul nu are şanse reale să vadă rezultatele finale ale proiectelor demarate. În Germania însă primarul are un mandat de 7 ani, iar dacă decide să candideze pentru al doilea mandat de primar şi câştigă alegerile atunci are deja 10 ani de conducere la primărie. Cred că este normal, căci în 7 sau 10 ani de mandat, localnicii reuşesc să vadă ce ai făcut, ce ţi-a reuşit şi ce nu, dar în 4 ani e cam complicat.

– La ce vârstă poate candida un tânăr german la funcţia de primar?

Tinerii care au împlinit 21 de ani pot deja candida la funcţia de primar, doar că avem o limită de vârstă. La funcţia de primar poţi candida până la 65 de ani şi în cazul în care câştigi alegerile, atunci la vârsta de 68 de ani trebuie să depui mandatul.

– Cum vă par drumurile în Republia Moldova?

Să ştiţi că aveţi drumuri bunişoare. Spre deosebire de Republica Moldova, unde se alocă o anumită sumă de bani în fiece an pentru drumuri, în Germania aşa ceva nu este. Timp de o anumită perioadă se adună o sumă de bani şi apoi se alocă pentru reparaţia drumurilor. Aceasta se întâmplă o dată la câţiva ani.

– Domnule primar, se planifică stabilirea unor relaţii de prietenie între localitatea germană unde sunteţi primar şi satul Mereni?

Desigur, atât Germania, cât şi Republica Moldova sunt ţări care urmăresc realizarea vectorului european. Avem deja stabilite relaţii de colaborare cu Asociaţia Primarilor şi Consilierilor Liberali. Pentru început ar trebui să stabilim nişte relaţii de prietenie cu administraţia publică locală din satul Mereni. Consilierii noştri vor veni în vizite pentru schimb de experienţă în Republica Moldova şi respectiv consilierii din Mereni vor veni în Germania, în localitatea unde eu sunt primar.

articol preluat: pl.md

Vizită de lucru la Primăria satului Mereni

În  cadrul  acestei  întrevederi  s-a  discutat implicarea  administrației  publice  locale  în crearea  zonelor  de  agrement  pentru  tineri. Primarul  a  subliniat  faptul  că  tinerii  din Republica  Moldova  demonstrează  un  mare  activism  şi  responsabilitate  socială,  fiind  implicaţi  în  multe  activităţi  de  voluntariat. Deasemenea,  a  recunoscut  că  este  o  situație  rea  la  nivelul  școlarizării  și  anume datorită  acestor  tineri  activi  putem  spera  într-un  viitor  prosper.
Printre  proiectele  planificate  cu  privire  la  zonele  de  agreement,  în  timpul  cel  mai  apropiat  Primarul  va  îndeamna  toți  locuitorii  satului  să  participle  la  punerea  în  aplicare  a  unui  proiect  pentru  copii,  si  anume  construcția  unor  terenuri  de  joacă.  Deasemenea  se  află  în  etapă  de  desfășurare  proiectul  cu  privire  la  deschiderea  unei  noi  grădinițe,  așteptîndu-se  transferul  de  bani  pentru  expertiză  (220.000  lei)  după  care  va  urma  faza  de  proiectare  (150.000lei),  iar  în  total  sunt  alocați  300.000  mii  lei  pentru  o  gradiniță  cu  o  capacitate  de  90  de  locuri.  Primarul  satului  Mereni  are  un  șir  de  proiecte  pe  care  va  încerca  să  le  pună  în  aplicare,  printre  care  se  numără  :  deschiderea  unei  scoli  de  hipism,  amenajarea  unui  parc  cu  zona  wi-fi,  interzicerea  pașunatului  în  spațiile  verzi  din  Mereni, organizarea  caravanelor  pentru  familiile  social  vulnerabile

Deasemenea, tinerii deputaţi au dus un dialog interesant cu consilierul Natalia Procopii. Au fost duse discuţii cu privire la implicarea și dorința tinerilor de a face schimbări; s-a atins tema reformei învăţămîntului în RM şi s-a discutat tema ONG-urilor din Mereni.
În cadrul discuţiilor purtate primarul Eugen Sacultan a dat sfaturi folositoare tinerilor deputați, menționînd că sunt o elită de tinerilor și că pe parcursul întregii loc activități trebuie să de-a dovadă de același altruism, dedicație și solidaritate.

articol preluat parlamentultinerilor.md

Refugiații primesc apartamente la Mereni

La eveniment au participat Vice-prim-ministrul Republicii Moldova Mihai Moldovanu şi Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei . Valentina Buliga, împreună cu Ambasadorul UE . Dirk SchubelPrimarul satului MereniEugen Salcuţan şi Directorul adjunct al Biroului Migraţie şi AzilDirectorul Direcţiei Refugiaţi, în cadrul MAI, Ecaterina Silvestru. “Fără suportul entiziastic al primarilor şi consiliilor din satele Mereni şi Răzeni, care au oferit clădirile ruinate UNHCR, pentru a fi renovate în apartamente, acest proiect pilot privind locuinţele, nu ar fi fost posibil de realizat,” a spus dl Peter KesslerReprezentantul UNHCR

Patru familia refugiate din Rusia, Armenia, Palestina şi Sudan au primit cheile simbolicede la apartamentele reconstruite în Mereni, localitate situată în apropiere de capitala Chişinău. A doua clădire ruinată, din satul Răzeni, raionul Ioloveni, care a fost reconstruită de UNHCR, urnează să fie transmisă în folosinţă luna viitoare.

Mereni, primul sat cu registru de acte locale

Mereni, primul sat cu registru de acte locale

Dupa ce jumătate de an în urmă s-a făcut remarcat prin inaugurarea primului serviciu de taxi sătesc din Moldova, comuna Mereni din raionul Anenii Noi și-a lansat in premieră pentru localitățile rurale propriul registru electronic de acte. „Sperăm ca astfel oamenii din localitate să aibă acces mai rapid la informația despre activitatea administrației locale și, de ce nu, să participe mai activ in procesul decizional”, a declarat Eugen Salcuțan  primarul de Mereni.

Transparență mai mare in activitatea autorităților

In același timp, edilul recunoaște că o transparență mai mare semnifică și un control mai riguros asupra deciziilor luate de autorități. Or, in registru vor fi afișate toate hotărârile primăriei și ale consiliului local. Totodată, prin intermediul acestui portal cetățenii pot obține și răspunsuri la petițiile lor, fără a fi in sat sau chiar in țară.

Reportaj:

Surse:

adevarul.ro

http://www.actelocale.md/

http://www.actelocale.md/primaria.php?l=ro&idc=496&blogger_id=496

Formații Artistice

  1. Ansamblul Etnofolcloric ”Haiducii”
  2. Formația folclorică ”Legenda”
  3. Formația folclorică ”Vatra Satului”
  4. Alexandru Mamot
  5. Tamara Moraru
  6. Ion Mardari
  7. Dora Cebotari
  8. Familia Ciobanu
  9. Fanfara ”Chirilencii”
  10. Ansamblul de dansuri populare ”Tinerețea”
  11. Cenaclul literar de copii ”Poetica”
  12. Artiști Amatori

Caracteristica de creație a formației folclorice model ”Legenda”

 Formaţia folclorică „Legenda” a fost organizată in anul 2000. Participanţii  formaţiei au vîrsta între 14-20 ani, sunt tineri şi tinere îndrăgostiţi de muzică populară,de folclor, tradiţii, obiceiuri şi datini ale neamului. În  perioada de activitate formaţia  “Legenda” culege din nesecatul izvor folcloric un şir de cîntece  vechi de genuri diferite, obicee de nuntă, petrecerea recruţilor în armată, care apoi au fost incluse în programe artistice. Această formaţie a participat la diverse Festivaluri folclorice din raioanele vecine.

Festivaluri folclorice:

– “Faur” 2002-2003 (Dubăsarii-Vechi, r. Criuleni)

– “La Nistru la mărgioara” (s. Doroţcaia, r. Dubăsari)

– “Florile dalbe” (Anenii Noi)

– “Copilărie -n haine de sărbătoare” (Opera Națională din Chișinău)

– “La poale de codru” (Căpriana, r. Srăşeni)

Formaţia folclorică “Legenda” a participat cu success la diverse Festivaluri şi manifestări culturale organizate de secţia culturală Anenii Noi:

  • „La Nistru la margioara” – 4 editii
  •  „Cîntecele nemuririi”
  • „Florile dalbe”

Emisiuni televizate:

  • „Baştina” – Moldova 1
  • „La noi acasă” – Moldova 1

Manifestări culturale Republicane:

  • „Sărbătoarea Naţională a Vinului”  (3 ediţii)
  • Concert festiv dedicat 20 ani de la proclamarea independenţei R. Moldova –  PMAN

Formaţia folclorică  „Legenda” şi  „Model” au ca scop creşterea în continuare a măiestriei interpretative şi îmbogăţirea repertoriului cu noi perle ale folclorului autentic.

Formaţia folclorică cu titlu model “Vatra Satului”

A fost infiinţată în anul 1991 pe lîngă Casa de cultură Mereni, de către doamna Tamara Moraru , care pe atunci fiind  studentă  la colegiul de artă “Elena Sîrbu” din or. Soroca a organizat o şezătoare cu oamenii din satul Mereni, pe scena Casei de Cultură  în faţa comisiei de examinare, şi astfel, a susţinut examenul de diplomă, dar, şi a dat un imbold multor oameni prezenţi pe atunci la şezătoare să ducă mai departe frumosul cîntecului şi tradiţiile populare.

Unindu-se aceştia  formează formaţia folclorică, care a devenit mai apoi o formaţie cu titlu model în R. Moldova “Vatra Satului”. I-a unit dragostea de cîntec, dorinţa de a se manifesta, dar şi grija de a scoate din anonimat folclorul autentic.

Pe parcursul activităţii sale formaţia a adunat în palmaresul său multe premii, diplome, menţiuni, ce demonstrează munca cu abnegaţie şi truda de zi cu zi în selectarea, adunarea şi promovarea pierlelor  folclorice. Dintre multele participări ale formaţiei  la festivaluri, concursuri raionale, republicane şi internaţionale putem menţiona:

  • Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă “După datina străbună” or.Constanţa, Romania 2003
  • Festivalul folcloric din or. Tulcea, Romania 2000
  • Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă “V-am ura, v-am tot ura” Filarmonica Națională, Chişinău 2005
  • Festivalul folcloric “La Nistru la mărgioară”
  • Festivalul folcloric “Florile Dalbe” or.Anenii-Noi

    Toate acestea se datorează dragostei şi dorinţei conducătorilor acestei formaţii de a ridica la cel mai înalt nivel măiestria interpretativă, artistismul-acestea sunt Tamara Moraru (1991-2004), Cebotari Dora (2004-2012), Ciobanu Dana (2012) cît şi fiecărui membru în parte.

Alexandru Mamot – fondator și executor al formației folclorice

 Absolvent  al  colegiului  de muzică “ Ştefan Neaga” în anul 1970 îşi îcepe activitatea la Casa de  Cultură în cadrul orchestrei de muzică populară “Pereniţa”. În acelaşi an  organizează orchestra de muzică uşoară “Iolanta” care devine  laureat a concursului republican „Chitara şi trompeta “1973 or. Balti şi „ Cîntecul”1974 or. Tiraspol.

Ca muzician şi solist al orchestrei îşi lansează cîteva piese muzicale proprii: “Vino”,”De mă iubești tu spune-mi”,” Cu Anul  Nou”. În anul 1975 este numit director a Casei de Cultură, fiind pasionat de muzică reuşeşte să organizeze mai multe formaţii artistice. În 1994  colectivul artistic condus de  A. Mamot participă la Festivalul Internaţional Folcloric a Ţărilor latine din Tulcea, România.

În  anul 2000 la cei 30 de ani de activitate scenică organizează serata de creaţie “ A. Mamot şi prietenii lui”, fiind pe larg oglindită de “TV Moldova”, la fel,  în acest an  dmn-ul   A. Mamot fondează formaţia folclorică “Legenda” care mai apoi primeste titlul de formație folclorică “model”.

Pe parcursul activităţii sale dmn-ul A. Mamot devine premiant a multor festivaluri şi concursuri, participă în  viaţa de zi cu zi a satului, raionului şi republicii  (membru a echipei T VC (Anenii Noi), consilier raional, membru al Biroului Republican al Sindicatelor lucrătorilor din cultură).

Valorificînd cu grijă muzica populară, folclorul ca muzician ,interpret în aceşti ani de muncă creatoare se daruie frumoasei îndeletniciri de a altoi sufletele oamenilor prin cîntec şi voie bună.

Caracteristica de creație – Tamara Moraru

Nascută în 1959 într-o familie de ţărani, de mică a visat sa fie pe scenă, însă pentru a-şi vedea visul împlinit a parcurs o cale lungă şi anevoioasă, astfel, din 1974-1987 a activat ca solistă în taraful de la Casa de Cultură, condus pe atunci de Gh.Ciobanu. Mai apoi a urmat cursurile de la școala de iluminare culturală E.Sîrbu, din or. Soroca (specialitatea metodist-organizator).  

Din anul 1991-2004 a fost conducător artistic al formaţiei folclorice “Vatra Satului”, formaţie care a avut din start succese la diverse festivaluri naţionale şi internaţional, şi chiar au ajuns sa înregistreze la Casa Radio un program de cîntece folclorice, pascale, colinde autentice.

În această perioadă Tamara Moraru progresînd şi ca solistă a participat la diferite concursuri şi festivaluri raionale, republicane, unde a fost premiată cu diplome  şi menţiuni, dintre acestea se pot enumera:

– Festivalul Folcloric ”Tamara Ciobanu”

– Festivalul Maria Dragan În viata culturală a satului Mereni numele Tamara Moraru a fost din totdeauna înconjurat de aplauze şi cuvinte de admiraţie, pentru că a fost şi  este un adevărat promotor al valorilor noastre culturale, a cîntecului şi mielosului popular, fapt ce o motivează să se reîntoarcă cît mai des pe meleagurile dragi (chiar dacă este plecată peste hotarele ţării)

Caracteristica de Creație – Ion Mardari

 Născut în anul 1984, a iubit  de mic cîntecul şi frumosul, astfel fiind o fire artistică  şi  înzestrat cu o voce caldă şi melodioasă. A  început  să studieze  de la vîrsta de 10 ani la Şcoala de Arte din sat (clasa acordeon), pe care a absolvit-o cu succes.

A urmat mai apoi Liceul Teoretic Mereni unde s-a avîntat cu entuziasm în acţiunile cultural-artistice  ce se petreceau pe scenă. A fost membru al ansamblului folcloric “Haiduceii”condus de Maria Chetrari, ansamblu ce a avut succese mari în promovarea cîntecului folcloric, a tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti.

Din anul 2000 este membru al formaţiei folclorice cu titlu model “Legenda”, cît şi unul din cei mai de seamă solişti ai localităţii, nu există sărbatoare unde să nu răsune frumoasele melodii de dragoste interpretate de Ion Mardari, iar multă lume are ocazia să-i audă vocea şi la petreceri de familie, nunţi, cumetrii, unde merge cu drag să le facă voie bună. 

Caracteristica de Creație – Dora Cebotari

Absolventă a Academiei de muzică,  teatru şi arte plastice, este o interpretă de muzică populară cu mari şi frumoase perspective, o voce cunoscută de mulţi spectatori, de publicul iubitor de frumos. 

Participarea ei  la diverse festivaluri, concursuri naţionale, republicane și internaționale,  au demonstrat  înca o dată că “…nasc şi la Mereni oameni” căci, oriunde a mers s-a încununat de success:

  • Festivalul folcloric de artă vocală “Yaltinschii bereg” 2011,or. Yalta,Ucraina (locul I)
  • Festivalul de dansuri şi muzică populară “Doina  covorului” or.Galaţi, Romania,2010
  • Festivalul Internaţional “Dajinchi”,or.Bobruisc, Republica Belorus, 2006
  • Festivalul Internaţional “Struguraş moldovenesc” ed.VI, or. Ananiev, Ucraina, 2009
  • Festivalul de artă vocală “Cîntă Inima”, 2011

Pe lîngă  acestea putem evidenţia remarcabila activitate a doamnei Cebotari  în calitate de conducător artistic al formaţiei folclorice “Vatra Satului” 2004-2012, perioada în care formaţia a avut numeroase succese şi realizări.

Actualmente este director artistic la Casa raională de Cultură Anenii-Noi, conducător artistic al formaţiei folclorice “Grădina dorului” de pe lîngă Casa raională  de cultură, si o interpretă care va promova în continuare valorile culturale, cintecul, tradiţiile populare  cît şi imaginea satului său de baştină, satul Mereni.

Familia Ciobanu

Solişti, instrumentişti, profesori de muzică, conducători de orchestre populare, regizori şi nu în ultimul rînd oamneni cu muzica în suflet şi în sînge, acestea sunt calităţile ce le putem atribui cu îndrazneală unei familii mari şi frumoase, unei dinastii de artişti – dinastia Ciobanu.

Sunt bine cunoscuţi nu doar în cadrul cultural al satului Mereni ci şi mult peste moşiile acestuia.

Artiști Amatori

Doina Gogu

Nascută în anul 1993, provine dintr-o familie de oameni gospodari, unde tradiţiile şi obiceiurile neamului nostru stau în cap de masă. Din viţă de conocari, iubeşte cîntecul şi trăieşte emoţii unice ori de cîte ori aude zbuciumul fluierului, ecoul doinelor, a fost învătată să preţuiască frumosul şi valorile meleagului nostru de răzeşi-printre conocarii de viţă ai familiei  sunt: unchiul Efim, unchiul Mihai, tatal Leonid, bunelul Victor şi unchiul Sergiu. …în viată se conduce după vorba cîntecului:

           “Lucru mare-i omenia,/Mai de preţ ca bogăţia/

            In viată cînd ştii să pierzi,/Omenia s-o păstrezi.” 

Ştefan Mardari

Nascut într-o frumoasă zi de august în 1995, este unul din cei mai talentaţi, dar şi apreciat solist din satul Mereni şi  nu numai, căci, Ştefan Mardari a avut norocul ca doar la 15 ani, în 2010, să devină laureat al Festivalului – concurs International al Talentelor  Lumii “Micul Prinţ”, unde a reprezentat R.Moldova, să cucerească premiul II, dar şi inimile tuturor spectatorilor, incununîndu-se de aplauze şi succes. Actualmente este student la Colegiul de muzica “Stefan Neaga”-specialitatea Dirijat coral si canto academic unde isi perfectioneaza aptitudinile si maiestria interpretativa. Se lansează cu succes în lumea muzicii şi a artei, posedă şi instrumente  ca  pianul, clapa, iar  în 2010 a lansat împreună cu fraţii Milea şi o piesă dedicată satului natal “Sîrba merenenilor”.

Biblioteca Publică

Biblioteca Publică

Biblioteca Publică din s. Mereni a fost fondată în aul 1953 ca o instituţie cu menire culturală şi informaţională. Îşi are sediul la etajul doi al Casei de Cultură Mernei, pe o suprafaţă de 98 m2. Fondul de cărți actual este de 29.381 exemplare (titluri) organizate în compartimente:

  1. Istorie
  2. Drept
  3. Filozofie
  4. Religie
  5. Enciclopedie
  6. Dicţionare
  7. Economie
  8. Medicină
  9. Cultură
  10. Cărţi pentru copii

Biblioteca Publică Mereni în colaborare cu Casa de Cultură, participă la concursurile organizate de secţia Cultură Anenii Noi: „Miss Smărăndiţa”, „La izvoarele înţelepciunii” cât și organizează o serie de acţiuni locale pentru a familiariza beneficiarii cu vastele orizonturi ale cărţii: „Eminescu – un geniu al vremii” – sărbătoare închinată zilei de naştere a marelui Eminescu, „Moldova mea – vatra străbună” – serata închinată sărbătorii naționale „Limba Noastră cea Română”, „Ziua bunicuţelor” – serata literară unde sunt omagiate bunicile de către nepoţeii lor.

Cenaclul literar „Ars poetica” – este un cerc de creație al copiilor talentați – aici ei vin pentru a-şi dezvolta aptitudinile lirice, scrie poezii, discuta despre creaţia multor lirici ai neamului, deprinde arta oratorică etc.

Meșteri Populari

Mereni  este un sat unde se mai pot întîlni oameni care păstrează indeletnicirile mesteşugăreşti transmise din generaţie în generaţie.

Măiestria meşterilor populari  băştinaşi din sat a fost apreciată nu doar la nivel local ci  şi la nivel republican şi chiar peste hotarele ţării. Astfel, chiar dacă suntem în secolul tehnologiilor informaţionale, satul Mereni se mai poate mîndri cu meşteri populari care păstreazaă indeletniciri ca:

Sculptatul în lemn

Mihai Caragi –  provine dintr-o familie de meşteri populari unde  îndeletnicirea se transmite din generaţie în generaţie. De mic copil a început a mînui lemnul alături de tatăl sau, iar pe la vîrsta de 16 ani confecţiona deja uşi şi ferestre. Actualmente este implicat şi în alte domenii de activitate însă, nu ezită niciodată să scoată la iveală şi adevărate perle ale meşteşugului autohton.

Broderie, croşetare

Pleşca Olga – actualmente profesoară la Liceul  din localitate, iar această pasiune o are de mică, căci mama ei fiind o meşteriţă popular iscusită, era invitată la toate şezătoarele din sat şi astfel ea era alături  învăţînd cu drag a mânui aţa şi acul. Are şi astăzi  în palmaresul lucrărilor sale ia tradiţională brodată de mama ei (1937), şerveţele cu care se acopereau jemnele la nunţi, batista cu care se lega mâinile mirilor la cununie, iar cu copia costumului popular specific satul Mereni a participat la Festivalul Republican „Gala costumului popular” fiind premiată cu diplomă de gradul II.

Guşan Irina –  o meşteriţă iscusită în ale croşetatului, care de mică a dat viaţă celor mai frumoase şerveţele, feţe de masă croşetate cu dragoste şi dibăcie. Exponatele ei  au ajuns să fie apreciate nu doar de comunitatea locală ci şi de oaspeţi străini din Europa.

Împletitori în lozie

Dinastia Malai – sunt o familie de meșteri împletitori în lozie, care nu își închipuie viața fără dragostea de neam, meșteșug și tradiții. Participanți la expoziții  locale și naționale de meșteșugărit. Printre meșterii împletitori in lozie se mai numără și Ion Prodan – gospodar adevărat și mester iscusit care înfrumusețează nopțile lungi de iarnă dând viața coșulețelor, coboacelor.

Prelucrarea metalului

Condrea Cozma – feroneria este îndeletnicirea unei familii în care mânuiesc metalul tatăl, fiul, nepoții. Are feroneria ca îndeletnicire și Ștefan Nicula – împreună cu feciorul său acesta mânuiește metalul în cea mai delicată formă.

Bîrca Valeriu – meșter iscusit în tinichea. Astfel, fiecare a treia fântână din localitate, are frumos zugrăvit un acoperiș cu elemente tradițonale, răstignire cu candela veșnic aprinsă, un simbol veșnic viu al creștinismului neamului nostru.

Monumente

  1. Mormântul Comun al Ostașilor
  2. Complexul Monumental ”Trei Meri”
  3. Troița Memoriei Victimelor Represiunilor Regimului Comunist
  4. Moara cu Aburi
  5. Monumente Arheologice

Mormântul Comun al Ostașilor

„Mormântul Comun al Ostașilor” este un  monument instalat în anul 1980, în memoria sătenilor căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial: aici sunt înhumate osemintele celor căzuţi în război. Pe faţada Monumentului sunt încrustate numele celor 112 mereneni căzuţi în război.

Complexul Monumental „Trei Meri”

Situat în parcul central al localităţii, acest loc se mai consideră „Vatra Satului”. Această compoziţie monumentală a fost ridicată cu ocazia împlinirii a 500 de la prima atestare documentară a satului Mereni. Aici este locul unde a fost înmânat documentul asupra moşiilor localnicilor de atunci, de către Ştefan Voievod. Iniţial aici a fost descoperită doar piatra comemorativă Mereni 1475, iar în anul 2010 a fost instalată şi construcţia din piatra „Trei Meri”.

Troița Memoriei Victimelor Represiunilor Regimului Comunist

Una din măsurile prin care puterea sovietică a instaurat teroarea şi frica generală în ținuturile basarabene au fost deportările în masă. Satul Mereni pe acele timpuri nu a fost ferit de cumpăna grea, soarta deportărilor au avut-o peste 85 de familii de consăteni oneşti şi harnici, nevinovaţi, care, trecând prin calvarul deportării, s-au pierdut ori au supravieţuit cu greu. Troiţa în memoria victimelor represiunilor regimului comunist adună în tot anul la liturghie de pomenire a acestora sute de enoriaşi.

Moara cu Aburi

La răscrucea secolelor XIX-XX, în Mereni, cea mai performantă moară era cea a lui Profir E. Rejep, întreprindere construită între anii 1905-1907. Această moară se deosebeşte de restul morilor prin faptul că era cu aburi, înzestrată cu utilaj performant adus din Germania. Actualmente moara a mai suferit schimbări la nivelul de exterior, dar la etajul doi al imobilului s-au păstrat inventarul, recuzitele morii cu aburi de odinioară, astfel, acest monument istoric este înscris în registrul monumentelor protejate de stat. Astăzi această moară este funcţională, prestând servicii de morărit şi reabilitând o veche şi frumoasă tradiţie de „coacere a colacilor de nuntă, botez, înmormîntare” pentru comunitate, dar și pentru satele vecine.

Monumente Arheologice

Primii oameni pe moşia satului Mereni au apărut în vremurile preistorice. Cele mai vechi urme de locuire umană sunt documentate cu circa şase mii de ani în urmă. Începând cu mileniul IV î. Hr., pe pămîturile Merenilor s-au perindat, în căutare de păşuni, păstori nomazi veniţi din stepele euroasiatice. De la aceste triburi aici au rămas mai multe movile de pămînt, în cadrul cărora se află morminte umane.

Primele peregheze arheologice pe moşia actuală a satului Mernei au fost efectuate în anul 1975 de către Gheorghe Postică, care a descoperit aici patru aşezări din perioada daco-romană – sec.II-IV î.Hr., o aşezare din epoca bronzului – sec. XVI-XII î.Hr., şi a înregistrat 13 cimitire tumulare (movile din pământ) cu înmormântări din mileniile IV- III î. Hr., sec. IV-III î. Hr, sec. II-IV î. Hr. Şi sec. X-XII. În preajma Merenilor au mai fost înregistrate 4 movile de pământ aflate azi în afara moşiei Merenilor, dar care până în anii 60 ai sec. XX au aparţinut acesteia.

Muzeul de Istorie și Etnografie

Muzeul de Istorie și Etnografie

Muzeul de Istorie si Etnografie este un alt monument istoric cu care se poate mândri satul Mereni, fiind inclus în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat,acesta este o bijuterie inedită prin Istoria ce o poarta peste ani. Clădirea sa, construită special pentru Banca Populară “Rejep” în 1910-1911, cu arhitectură foarte interesantă şi unică (a fost ridicat dintr-o compoziție extraordinară de lut, păr de cal si ouă de pasăre), cu podea din teracotă adusă din Germania special pentru construcția acestuia, este un monument, care nu poate să nu atragă atenția  celor care trec prin preajmă.

A ținut piept mai multor incercări, căci, după  colectivizare a servit drept Casă de Cultură, apoi  sală de sport, bibliotecă, apoi din 1989 în această clădire se află muzeul de Istorie şi Etnografie 

Muzeul, inițial a fost inaugurat la 22 Aprilie 1980 în incinta bisericii, de către profesorul de geografie Emilian Baciu.

În anul 1989, în legătură cu cerința creștinilor din sat de a re-deschide biserica, muzeul  fost transferat în fosta clădire a Băncii Populare din sat (construită în 1907-1908 cu o arhitectură interesantă cu podeaua din teracotă adusă din Germania).

Muzeul e constituit din următoarele secții:

  • Arheologie
  • Istoria Satului de la 1475
  • Memorialul „al II-lea război Mondial”
  • Deportările 1940-1949
  • Perioada Sovetică 1949-1990
  • „Ograda țărănească”
  • „Cămara” cu stative, cuptor, oale de lut și alte vase
  • „Casa Mare” – amenajată cu covoare, prosoape, perne, țoale și lăicere.
  • Etnografie – costume populare pentru bărbați și femei, confecționate de consătence anii 1900-1940

Colaboratori ai muzeului (2012):

Baciu Emildirector
Zaharia Larisacustode
Baciu Iuliamuzeograf
Casa de Cultură

Casa de Cultură Populare

În deceniul patru al secolului trecut, în Mereni activa căminul Cultural „Voievodul Mihai”. Din conducerea lui făceau parte: învăţătorul Ilie Stratan (preşedintele sfatului), directorul şcolii primare M. Stratu, notarul comunei N. Chiper (vice-preşedinte) şi alţi intelectuali ai satului.

Din iniţiativa căminului cultural în 1938 la Mereni a fost înfiinţată „Şcoala Ţărănească”. Lecţiile se ţineau între orele 17:00 – 21:00. Tinerii ce urmau această şcoală citeau în clase diferite reviste: „Albina”, „Drumul nou”, „Căminul Cultural” şi ziarul „Cuvânt Moldovenesc”. Programul de învăţămînt s-a efectuat potrivit celor 4 cadre de manifestare a omului şi anume: sănătate, muncă, minte şi suflet. Cursurile s-au împărţit în secţia „Bărbaţi” şi secţia „Gospodine”; minuţios despre tematica cursurilor sus-numite putem găsi în monografia satului „Mereni”.

Realizările căminului cultural au fost multiple. Printre acestea menţionăm activitatea ansamblului de estradă „Iolanta” (1972-1989), sărbătoarea „Balul strugurilor”, organizarea sărbătorii de 515 ani de la  prima atestare documentară a statului, sărbătorile de petrecere a recruţilor, TVC-urile ș.a. 

Casa de Cultură îşi are imobilul situat în centrul satului. Aceasta şi-a deschis larg uşile în 1977 (anterior a fost un cămin cultural), însă, dacă vorbim de manifestări culturale şi înainte şi după inaugurarea noului imobil, acestea au fost întotdeauna prezente în viața satului.

Formaţii folclorice, formaţii de dans, cercuri dramatice, orchestre, tarafuri, cercuri artistice – sunt colective care se plasau întotdeauna pe locuri de frunte, la capitolul realizări şi participări în cadrul raionului Anenii Noi încă din perioada postbelică.

Sunt de menţionate formaţii artistice care activează în cadrul Casei de Cultură:

  • Ansamblul etnofolclorică cu titlu model „Haiducii”
  • Formaţia folclorică cu titlu model „Vatra Satului”
  • Formaţia folclorică cu titlu model „Legenda”
Liceul Teoretic „Emil Nicula”

Liceul Teoretic „Emil Nicula” Populare

Prezentare/Istoria liceului:

   În 1946 s-a trecut la învățămîntul de 7 clase. În 1951 la cel de 10 clase, în 1961 – la cel de 11 clase. Satul crește mereu și la 1859 număra deja 1.810 oameni. Cînd Imperiul Rus a hotărît în 1897 să facă un recensămînt special numai în localitățile, care depășesc numărul de 500 de locuitori, s-a constatat că în Mereni viețuiau la acel moment 2.939 de locuitori.
    Merenii se numără printre primele localităţi rurale, în care, în 1836 şi 1842, s-au deschis şcoli bisericeşti parohiale. Apoi, în 1876, aici s-a deschis şi o şcoală populară de o singură clasă, care pe 23 apr. 1884 se transformă în şc. ministerială.În 1933 din 1.004 copii de vîrstă şcolară numai 293 au fost înscrişi în cataloagele şcolii. În 1938 a fost întemeiată şi o şcoală ţărănească, în fond, de alfabetizare. Elevii cei mai disciplinaţi au fost stimulaţi cu o excursie cu la Chişinău. Ei au vizitat depozitul de armăsari, tauri şi berbeci, şcoala ţărănească superioară de la Costiujeni şi Muzeul Naţional, Fundaţia Culturală, Institutul social Român şi Şcoala normală de băieţi „Mihai Viteazul”.În 1946 s-a trecut la învăţămîntul de 7 clase. În 1951 la cel de 10 clase, în 1961 – la cel de 11 clase. Acum în sat funcţionează Liceul Teoretic ,,Emil Nicula” . 

Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova

Școala de Arte

Școala de Arte

Înființată:  1-Februarie-1993

Telefon: 0-265-54-277

Limba de instruire: română

Regimul de lucru: 13:00 – 18:00

Instituția își propune promovarea și susținerea tinerei generații în formarea competențelor muzicale, artelor plastice și coreografiei, promovarea valorilor spirituale și culturale ale neamului, păstrarea tezauruil național.

Activități:

  • Compartimentul muzică: pian, acordeon
  • Compartimentul coreografie: dans modern, dans popular
  • Compartimentul de artă plastică

Angajați (2012)

NrNumele/PrenumeleFuncția/Studiile
1Lupan NataliaDirector Interimar, profesor arte plastice, UTM 2000
2Palaș ElinaProfesor Pian / Universitatea „A.Russo” Bălți 1998
3Lungu ElenaProfesor Pian / Colegiul „Ștefan Neaga”
4Lungu VitalieProfesor Solfegiu și Teoria Muzicii / MSA 1999
5Țurcan VictorAcompaniator / „E. Sîrbu” 1972
6Țurcan IgorProfesor Dans Popular
7Lungu VictoriaProfesor Dans Modern
8Rotaru ConstantinProfesor Acordeon / „A. Russo” 1987
Grădinița de Copii nr. 2 „Andrieș”

Grădinița de Copii nr. 2 „Andrieș” Populare

Grădinița a fost construită în 1978 și este situată pe strada Daciei nr. 3. Este subordonată Direcției Raionale de Educație. Efectuează educația și instruirea copiilor de la 2 la 7 ani în limba română.

Repartizarea pe grupe de vârstă are loc în felul următor:

GrupaEducatorNumăr copii
Grupa IMocate Lilia21 copii
Grupa IIBruma Ala22 copii
Grupa IIIBaciu Natalia25 copii
Grupa IVBîzgu Ludmila26 copii
Grupa VPisarenco Diana24 copii
Grupa VIBîrcă Mariana27 copii
Grupa VIIPisarenco Zinaida27 copii
Grupa VIIIMoraru Tatiana26 copii
Grupa IXPerju Galina20 copii

Completarea grupelor cu copii se efectuează de către comisia formată de către Primărie.

Regimul de lucru: 07:30 – 18:00

Cadre didactice:

Nr.Nume, prenumeFuncțieStudii
1Costin LuciaDirector Universitatea de Stat din Moldova, pedagogie
2Vlas ElenaMetodistInstitutul Pedagogic din Tiraspol
3Bîrcă MarianaEducatorUniversitatea Pedagocică „Ion Creangă” din Chișinău
4Bîzgu LudmilaEducatorUniversitatea Pedagocică „Ion Creangă” din Chișinău
5Pisarenco DianaEducatorUST din Tiraspol cu sediul în Chișinău
6Mocate LiliaEducatorColegiul Agro-Industrial, recalificare 
7Perju GalinaEducatorUST din Tiraspol cu sediul în Chișinău
8Moraru TatianaEducatorȘcoala Pedagogică din Chișinău
9Bruma AlaEducatorUniversitatea de Stat din Chișinău
10Pisarenco ZinaidaEducatorUST din Tiraspol cu sediul în Chișinău
11Baciu NataliaEducatorȘcoala Pedagogică din Chișinău
12Toma GalinaLuc. muzicalȘcoala muzicală din Soroca