Ansamblul etnofolcloric cu titlu–model ,,Haiducii’’ continuă frumoasa tradiţie de interpretare a cântecului popular începută în anul 1996 de către ansamblul folcloric ,,Haiduceii’’ condus de Dna Chetrari Maria.
Acest ansamblu folcloric ,,Haiduceii’’ format din copii şi tineri, au activat până în anul 2002, obţinând succese deosebite pe parcursul anilor.
În prezent, actualul ansamblu etnofolcloric ,, Haiducii’’ condus de Dl.Ciobanu Marin, este format din 10 bărbaţi, dintre care 3 au studii în domeniul muzicii şi artelor.
Pe parcursul anilor ansamblul etnofolcloric a adunat în palmaresul său cântece folclorice cu melodii autentice şi versuri calitative.
Atestarea ansamblului etnofolcloric ,,Haiducii’’ a fost susţinută cu succes în cadrul Secţiei Cultură, Sport şi Turism al raionului Anenii-Noi, deschizând astfel drumul spre oportunităţile de participare la diferite manifestări artistice publice culturale: festivaluri locale, raionale, naţionale şi internaţionale.
Munca perseverentă şi responsabilitatea colectivului a fost apreciată cu locuri de frunte, trofee şi menţiuni de participare.
Participări:
Ansamblul etnofolcloric ,,Haiducii’’ îşi continuă activitatea cu succes reprezentând satul Mereni, promovând valorile neamului strămoşesc.
Formaţia folclorică „Legenda” a fost organizată in anul 2000. Participanţii formaţiei au vîrsta între 14-20 ani, sunt tineri şi tinere îndrăgostiţi de muzică populară,de folclor, tradiţii, obiceiuri şi datini ale neamului. În perioada de activitate formaţia “Legenda” culege din nesecatul izvor folcloric un şir de cîntece vechi de genuri diferite, obicee de nuntă, petrecerea recruţilor în armată, care apoi au fost incluse în programe artistice. Această formaţie a participat la diverse Festivaluri folclorice din raioanele vecine.
Festivaluri folclorice:
– “Faur” 2002-2003 (Dubăsarii-Vechi, r. Criuleni)
– “La Nistru la mărgioara” (s. Doroţcaia, r. Dubăsari)
– “Florile dalbe” (Anenii Noi)
– “Copilărie -n haine de sărbătoare” (Opera Națională din Chișinău)
– “La poale de codru” (Căpriana, r. Srăşeni)
Formaţia folclorică “Legenda” a participat cu success la diverse Festivaluri şi manifestări culturale organizate de secţia culturală Anenii Noi:
Emisiuni televizate:
Manifestări culturale Republicane:
Formaţia folclorică „Legenda” şi „Model” au ca scop creşterea în continuare a măiestriei interpretative şi îmbogăţirea repertoriului cu noi perle ale folclorului autentic.
A fost infiinţată în anul 1991 pe lîngă Casa de cultură Mereni, de către doamna Tamara Moraru , care pe atunci fiind studentă la colegiul de artă “Elena Sîrbu” din or. Soroca a organizat o şezătoare cu oamenii din satul Mereni, pe scena Casei de Cultură în faţa comisiei de examinare, şi astfel, a susţinut examenul de diplomă, dar, şi a dat un imbold multor oameni prezenţi pe atunci la şezătoare să ducă mai departe frumosul cîntecului şi tradiţiile populare.
Unindu-se aceştia formează formaţia folclorică, care a devenit mai apoi o formaţie cu titlu model în R. Moldova “Vatra Satului”. I-a unit dragostea de cîntec, dorinţa de a se manifesta, dar şi grija de a scoate din anonimat folclorul autentic.
Pe parcursul activităţii sale formaţia a adunat în palmaresul său multe premii, diplome, menţiuni, ce demonstrează munca cu abnegaţie şi truda de zi cu zi în selectarea, adunarea şi promovarea pierlelor folclorice. Dintre multele participări ale formaţiei la festivaluri, concursuri raionale, republicane şi internaţionale putem menţiona:
Toate acestea se datorează dragostei şi dorinţei conducătorilor acestei formaţii de a ridica la cel mai înalt nivel măiestria interpretativă, artistismul-acestea sunt Tamara Moraru (1991-2004), Cebotari Dora (2004-2012), Ciobanu Dana (2012) cît şi fiecărui membru în parte.
Absolvent al colegiului de muzică “ Ştefan Neaga” în anul 1970 îşi îcepe activitatea la Casa de Cultură în cadrul orchestrei de muzică populară “Pereniţa”. În acelaşi an organizează orchestra de muzică uşoară “Iolanta” care devine laureat a concursului republican „Chitara şi trompeta “1973 or. Balti şi „ Cîntecul”1974 or. Tiraspol.
Ca muzician şi solist al orchestrei îşi lansează cîteva piese muzicale proprii: “Vino”,”De mă iubești tu spune-mi”,” Cu Anul Nou”. În anul 1975 este numit director a Casei de Cultură, fiind pasionat de muzică reuşeşte să organizeze mai multe formaţii artistice. În 1994 colectivul artistic condus de A. Mamot participă la Festivalul Internaţional Folcloric a Ţărilor latine din Tulcea, România.
În anul 2000 la cei 30 de ani de activitate scenică organizează serata de creaţie “ A. Mamot şi prietenii lui”, fiind pe larg oglindită de “TV Moldova”, la fel, în acest an dmn-ul A. Mamot fondează formaţia folclorică “Legenda” care mai apoi primeste titlul de formație folclorică “model”.
Pe parcursul activităţii sale dmn-ul A. Mamot devine premiant a multor festivaluri şi concursuri, participă în viaţa de zi cu zi a satului, raionului şi republicii (membru a echipei T VC (Anenii Noi), consilier raional, membru al Biroului Republican al Sindicatelor lucrătorilor din cultură).
Valorificînd cu grijă muzica populară, folclorul ca muzician ,interpret în aceşti ani de muncă creatoare se daruie frumoasei îndeletniciri de a altoi sufletele oamenilor prin cîntec şi voie bună.
Nascută în 1959 într-o familie de ţărani, de mică a visat sa fie pe scenă, însă pentru a-şi vedea visul împlinit a parcurs o cale lungă şi anevoioasă, astfel, din 1974-1987 a activat ca solistă în taraful de la Casa de Cultură, condus pe atunci de Gh.Ciobanu. Mai apoi a urmat cursurile de la școala de iluminare culturală E.Sîrbu, din or. Soroca (specialitatea metodist-organizator).
Din anul 1991-2004 a fost conducător artistic al formaţiei folclorice “Vatra Satului”, formaţie care a avut din start succese la diverse festivaluri naţionale şi internaţional, şi chiar au ajuns sa înregistreze la Casa Radio un program de cîntece folclorice, pascale, colinde autentice.
În această perioadă Tamara Moraru progresînd şi ca solistă a participat la diferite concursuri şi festivaluri raionale, republicane, unde a fost premiată cu diplome şi menţiuni, dintre acestea se pot enumera:
– Festivalul Folcloric ”Tamara Ciobanu”
– Festivalul Maria Dragan În viata culturală a satului Mereni numele Tamara Moraru a fost din totdeauna înconjurat de aplauze şi cuvinte de admiraţie, pentru că a fost şi este un adevărat promotor al valorilor noastre culturale, a cîntecului şi mielosului popular, fapt ce o motivează să se reîntoarcă cît mai des pe meleagurile dragi (chiar dacă este plecată peste hotarele ţării)
Născut în anul 1984, a iubit de mic cîntecul şi frumosul, astfel fiind o fire artistică şi înzestrat cu o voce caldă şi melodioasă. A început să studieze de la vîrsta de 10 ani la Şcoala de Arte din sat (clasa acordeon), pe care a absolvit-o cu succes.
A urmat mai apoi Liceul Teoretic Mereni unde s-a avîntat cu entuziasm în acţiunile cultural-artistice ce se petreceau pe scenă. A fost membru al ansamblului folcloric “Haiduceii”condus de Maria Chetrari, ansamblu ce a avut succese mari în promovarea cîntecului folcloric, a tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti.
Din anul 2000 este membru al formaţiei folclorice cu titlu model “Legenda”, cît şi unul din cei mai de seamă solişti ai localităţii, nu există sărbatoare unde să nu răsune frumoasele melodii de dragoste interpretate de Ion Mardari, iar multă lume are ocazia să-i audă vocea şi la petreceri de familie, nunţi, cumetrii, unde merge cu drag să le facă voie bună.
Absolventă a Academiei de muzică, teatru şi arte plastice, este o interpretă de muzică populară cu mari şi frumoase perspective, o voce cunoscută de mulţi spectatori, de publicul iubitor de frumos.
Participarea ei la diverse festivaluri, concursuri naţionale, republicane și internaționale, au demonstrat înca o dată că “…nasc şi la Mereni oameni” căci, oriunde a mers s-a încununat de success:
Pe lîngă acestea putem evidenţia remarcabila activitate a doamnei Cebotari în calitate de conducător artistic al formaţiei folclorice “Vatra Satului” 2004-2012, perioada în care formaţia a avut numeroase succese şi realizări.
Actualmente este director artistic la Casa raională de Cultură Anenii-Noi, conducător artistic al formaţiei folclorice “Grădina dorului” de pe lîngă Casa raională de cultură, si o interpretă care va promova în continuare valorile culturale, cintecul, tradiţiile populare cît şi imaginea satului său de baştină, satul Mereni.
Solişti, instrumentişti, profesori de muzică, conducători de orchestre populare, regizori şi nu în ultimul rînd oamneni cu muzica în suflet şi în sînge, acestea sunt calităţile ce le putem atribui cu îndrazneală unei familii mari şi frumoase, unei dinastii de artişti – dinastia Ciobanu.
Sunt bine cunoscuţi nu doar în cadrul cultural al satului Mereni ci şi mult peste moşiile acestuia.
Doina Gogu
Nascută în anul 1993, provine dintr-o familie de oameni gospodari, unde tradiţiile şi obiceiurile neamului nostru stau în cap de masă. Din viţă de conocari, iubeşte cîntecul şi trăieşte emoţii unice ori de cîte ori aude zbuciumul fluierului, ecoul doinelor, a fost învătată să preţuiască frumosul şi valorile meleagului nostru de răzeşi-printre conocarii de viţă ai familiei sunt: unchiul Efim, unchiul Mihai, tatal Leonid, bunelul Victor şi unchiul Sergiu. …în viată se conduce după vorba cîntecului:
“Lucru mare-i omenia,/Mai de preţ ca bogăţia/
In viată cînd ştii să pierzi,/Omenia s-o păstrezi.”
Ştefan Mardari
Nascut într-o frumoasă zi de august în 1995, este unul din cei mai talentaţi, dar şi apreciat solist din satul Mereni şi nu numai, căci, Ştefan Mardari a avut norocul ca doar la 15 ani, în 2010, să devină laureat al Festivalului – concurs International al Talentelor Lumii “Micul Prinţ”, unde a reprezentat R.Moldova, să cucerească premiul II, dar şi inimile tuturor spectatorilor, incununîndu-se de aplauze şi succes. Actualmente este student la Colegiul de muzica “Stefan Neaga”-specialitatea Dirijat coral si canto academic unde isi perfectioneaza aptitudinile si maiestria interpretativa. Se lansează cu succes în lumea muzicii şi a artei, posedă şi instrumente ca pianul, clapa, iar în 2010 a lansat împreună cu fraţii Milea şi o piesă dedicată satului natal “Sîrba merenenilor”.
Biblioteca Publică din s. Mereni a fost fondată în aul 1953 ca o instituţie cu menire culturală şi informaţională. Îşi are sediul la etajul doi al Casei de Cultură Mernei, pe o suprafaţă de 98 m2. Fondul de cărți actual este de 29.381 exemplare (titluri) organizate în compartimente:
Biblioteca Publică Mereni în colaborare cu Casa de Cultură, participă la concursurile organizate de secţia Cultură Anenii Noi: „Miss Smărăndiţa”, „La izvoarele înţelepciunii” cât și organizează o serie de acţiuni locale pentru a familiariza beneficiarii cu vastele orizonturi ale cărţii: „Eminescu – un geniu al vremii” – sărbătoare închinată zilei de naştere a marelui Eminescu, „Moldova mea – vatra străbună” – serata închinată sărbătorii naționale „Limba Noastră cea Română”, „Ziua bunicuţelor” – serata literară unde sunt omagiate bunicile de către nepoţeii lor.
Cenaclul literar „Ars poetica” – este un cerc de creație al copiilor talentați – aici ei vin pentru a-şi dezvolta aptitudinile lirice, scrie poezii, discuta despre creaţia multor lirici ai neamului, deprinde arta oratorică etc.
„Mormântul Comun al Ostașilor” este un monument instalat în anul 1980, în memoria sătenilor căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial: aici sunt înhumate osemintele celor căzuţi în război. Pe faţada Monumentului sunt încrustate numele celor 112 mereneni căzuţi în război.
Situat în parcul central al localităţii, acest loc se mai consideră „Vatra Satului”. Această compoziţie monumentală a fost ridicată cu ocazia împlinirii a 500 de la prima atestare documentară a satului Mereni. Aici este locul unde a fost înmânat documentul asupra moşiilor localnicilor de atunci, de către Ştefan Voievod. Iniţial aici a fost descoperită doar piatra comemorativă Mereni 1475, iar în anul 2010 a fost instalată şi construcţia din piatra „Trei Meri”.
Una din măsurile prin care puterea sovietică a instaurat teroarea şi frica generală în ținuturile basarabene au fost deportările în masă. Satul Mereni pe acele timpuri nu a fost ferit de cumpăna grea, soarta deportărilor au avut-o peste 85 de familii de consăteni oneşti şi harnici, nevinovaţi, care, trecând prin calvarul deportării, s-au pierdut ori au supravieţuit cu greu. Troiţa în memoria victimelor represiunilor regimului comunist adună în tot anul la liturghie de pomenire a acestora sute de enoriaşi.
La răscrucea secolelor XIX-XX, în Mereni, cea mai performantă moară era cea a lui Profir E. Rejep, întreprindere construită între anii 1905-1907. Această moară se deosebeşte de restul morilor prin faptul că era cu aburi, înzestrată cu utilaj performant adus din Germania. Actualmente moara a mai suferit schimbări la nivelul de exterior, dar la etajul doi al imobilului s-au păstrat inventarul, recuzitele morii cu aburi de odinioară, astfel, acest monument istoric este înscris în registrul monumentelor protejate de stat. Astăzi această moară este funcţională, prestând servicii de morărit şi reabilitând o veche şi frumoasă tradiţie de „coacere a colacilor de nuntă, botez, înmormîntare” pentru comunitate, dar și pentru satele vecine.
Primii oameni pe moşia satului Mereni au apărut în vremurile preistorice. Cele mai vechi urme de locuire umană sunt documentate cu circa şase mii de ani în urmă. Începând cu mileniul IV î. Hr., pe pămîturile Merenilor s-au perindat, în căutare de păşuni, păstori nomazi veniţi din stepele euroasiatice. De la aceste triburi aici au rămas mai multe movile de pămînt, în cadrul cărora se află morminte umane.
Primele peregheze arheologice pe moşia actuală a satului Mernei au fost efectuate în anul 1975 de către Gheorghe Postică, care a descoperit aici patru aşezări din perioada daco-romană – sec.II-IV î.Hr., o aşezare din epoca bronzului – sec. XVI-XII î.Hr., şi a înregistrat 13 cimitire tumulare (movile din pământ) cu înmormântări din mileniile IV- III î. Hr., sec. IV-III î. Hr, sec. II-IV î. Hr. Şi sec. X-XII. În preajma Merenilor au mai fost înregistrate 4 movile de pământ aflate azi în afara moşiei Merenilor, dar care până în anii 60 ai sec. XX au aparţinut acesteia.
Muzeul de Istorie si Etnografie este un alt monument istoric cu care se poate mândri satul Mereni, fiind inclus în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat,acesta este o bijuterie inedită prin Istoria ce o poarta peste ani. Clădirea sa, construită special pentru Banca Populară “Rejep” în 1910-1911, cu arhitectură foarte interesantă şi unică (a fost ridicat dintr-o compoziție extraordinară de lut, păr de cal si ouă de pasăre), cu podea din teracotă adusă din Germania special pentru construcția acestuia, este un monument, care nu poate să nu atragă atenția celor care trec prin preajmă.
A ținut piept mai multor incercări, căci, după colectivizare a servit drept Casă de Cultură, apoi sală de sport, bibliotecă, apoi din 1989 în această clădire se află muzeul de Istorie şi Etnografie
Muzeul, inițial a fost inaugurat la 22 Aprilie 1980 în incinta bisericii, de către profesorul de geografie Emilian Baciu.
În anul 1989, în legătură cu cerința creștinilor din sat de a re-deschide biserica, muzeul fost transferat în fosta clădire a Băncii Populare din sat (construită în 1907-1908 cu o arhitectură interesantă cu podeaua din teracotă adusă din Germania).
Muzeul e constituit din următoarele secții:
| Baciu Emil | director |
| Zaharia Larisa | custode |
| Baciu Iulia | muzeograf |
În deceniul patru al secolului trecut, în Mereni activa căminul Cultural „Voievodul Mihai”. Din conducerea lui făceau parte: învăţătorul Ilie Stratan (preşedintele sfatului), directorul şcolii primare M. Stratu, notarul comunei N. Chiper (vice-preşedinte) şi alţi intelectuali ai satului.
Din iniţiativa căminului cultural în 1938 la Mereni a fost înfiinţată „Şcoala Ţărănească”. Lecţiile se ţineau între orele 17:00 – 21:00. Tinerii ce urmau această şcoală citeau în clase diferite reviste: „Albina”, „Drumul nou”, „Căminul Cultural” şi ziarul „Cuvânt Moldovenesc”. Programul de învăţămînt s-a efectuat potrivit celor 4 cadre de manifestare a omului şi anume: sănătate, muncă, minte şi suflet. Cursurile s-au împărţit în secţia „Bărbaţi” şi secţia „Gospodine”; minuţios despre tematica cursurilor sus-numite putem găsi în monografia satului „Mereni”.
Realizările căminului cultural au fost multiple. Printre acestea menţionăm activitatea ansamblului de estradă „Iolanta” (1972-1989), sărbătoarea „Balul strugurilor”, organizarea sărbătorii de 515 ani de la prima atestare documentară a statului, sărbătorile de petrecere a recruţilor, TVC-urile ș.a.
Casa de Cultură îşi are imobilul situat în centrul satului. Aceasta şi-a deschis larg uşile în 1977 (anterior a fost un cămin cultural), însă, dacă vorbim de manifestări culturale şi înainte şi după inaugurarea noului imobil, acestea au fost întotdeauna prezente în viața satului.
Formaţii folclorice, formaţii de dans, cercuri dramatice, orchestre, tarafuri, cercuri artistice – sunt colective care se plasau întotdeauna pe locuri de frunte, la capitolul realizări şi participări în cadrul raionului Anenii Noi încă din perioada postbelică.
Sunt de menţionate formaţii artistice care activează în cadrul Casei de Cultură:
